Solidaritatea este o valoare umană foarte apreciată, al cărei obiectiv este să sprijine pe altul sau să ajute cu altruism pe cineva fără a încerca să obțină ceva în schimb.

Deși este foarte apreciat, nu este întotdeauna pus în practică în societate. O persoană grijulie va ajuta la satisfacerea nevoii cuiva care nu o poate satisface în acest moment și are nevoie de ajutor.

Solidaritatea este binevenită în anumite momente. De exemplu, atunci când există dezastre naturale, pandemii sau boli care afectează oamenii și restul merg la ei pentru a încerca să atenueze daunele suferite.

Când vine vorba de strângerea de fonduri pentru o anumită cauză, cum ar fi asociațiile împotriva foametei copiilor. În acest caz, oamenii care au o mare putere de cumpărare sunt folosiți astfel încât să poată contribui și ei la cauză.

Când cineva acționează în solidaritate, nu ia în considerare rasa, sexul sau starea în care se află o persoană. Luați o acțiune de solidaritate pentru a vă ajuta fără să așteptați ceva în schimb.

LIPSA SOLIDARITATII

Lipsa solidaritatii duce la discriminare, marginalizare, saracie, excluziune sociala si izolare.

Soluţii  pentru  reducerea/eliminarea  discriminarii  marginalizarii,  sărăciaei,  excluderii   sociale  şi  izolării:

• Educaţia;
• Dialogul cultural;
• Participarea activă la  problemele  coumităţii.

Marginalizarea  este un act prin care cineva sau ceva este ignorat, separat sau exclus dintr-o anumită situație.

Acest termen este utilizat pe scară largă în studiile sociologiei, deoarece au fost observate procese grave de marginalizare socială ale căror caracteristici sunt alarmante. Astfel, anumite sectoare ale societății sunt invizibile, adică puse pe margine, fie de cultura dominantă, fie de politicile guvernamentale, ceea ce creează o situație de nedreptate și influențează negativ indici de tensiune socială.

De asemenea, marginalizarea implică și imposibilitatea subiectului sau a grupului social marginalizat de a accesa oportunități de formare și de angajare (educație și muncă decentă).

După cum vedem, marginalizarea este legată de o problemă de clasă socială, deși nu exclusiv. Aceasta este cea mai răspândită formă de marginalizare, dar este și cea mai „naturalizată”, adică cea mai invizibilă.

Spre deosebire de marginalizarea datorată discriminării rasiale și de gen, care este frontală, deliberată și răspunde prejudecăților culturale, marginalizarea săracilor apare, de cele mai multe ori, din cauza indiferentei absolute.

Marginalizarea  socială-se   defineşte prin  poziţia   socială  periferică,  de  izolare   a  indivizilor  sau  grupurilor    cu  acces  limitat la  resursele  economice, politice  şi  educaţionale  ale  colectivităţii;

Ea  se  manifestă  prin  absenţa  unui   minim   de  condiţii  sociale  de  viaţă.

Marginalizarea datorată discriminării rasiale și de gen

De-a lungul istoriei, au existat în mod tradițional grupuri marginalizate în ordinea socială, din cauza discriminării rasiale și de gen.

Discriminarea de gen, de exemplu, a afectat femeile, relegându-le de orice nivel de luare a deciziilor și transformându-le în agenți pasivi ai deciziilor bărbaților, chiar și în raport cu propriile vieți. Prin urmare, mult mai mult în raport cu ordinea socială. Astăzi, această situație a fost inversată.

Un alt sector afectat pe scară largă de marginalizarea de gen este comunitatea LGBT, iar în cadrul acestora, în special transexualii. Studii importante au relevat câți transsexuali sunt expulzați din societate, până în momentul în care nu pot chiar închiria o casă.

O altă formă de marginalizare socială se bazează pe discriminarea rasială. Multe au fost grupuri etnice sau rasiale care au fost marginalizate de-a lungul istoriei ca urmare a discriminării.