Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Viitor pentru tineri - Tineri pentru viitor
CARACTERISTICI GENERALE TINERI NEETs
„Tânărul NEET” este definit ca persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 29 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională.
Reducerea șomajului în rândul tinerilor și găsirea de soluții prin care cât mai mulți tineri europeni să poată fi încadrați efectiv în câmpul muncii se află în centrul agendei politice a UE începând cu anul 2010. Criza economică a generat rate mari ale șomajului în rândul tinerilor și, astfel, a dus la o lipsă de implicare a tinerilor. În acest context, cercetătorii și funcționarii guvernamentali au căutat noi modalități de monitorizare și analiză a prevalenței vulnerabilității pieței de muncă și a neimplicării în rândul tinerilor.
Termenul NEET se folosește pentru a descrie categoria de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.
Conceptul a fost folosit la scară largă ca indicator pentru politicile orientate către tineret cu privire la ocupare, educație, formare și, de asemenea, incluziune socială în cele 28 de state membre ale UE, începând cu 2010.
Categoria NEET a fost pentru prima dată menționată în mod expres în discuțiile politice europene în cadrul inițiativei emblematice „Tineretul în mișcare” a Strategiei Europa 2020. Termenul viza categoria de vârstă 15-24 de ani, fiind ulterior extinsă pentru a cuprinde persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani. Conceptul este acum inclus la nivel central în discursul politic la nivelul UE. În prezent, 14,2 % din populația în vârstă de 15-29 de ani face parte din categoria NEET.
În aprilie 2013, a fost adoptată propunerea Comisiei Europene adresată Consiliului Uniunii Europene de punere în aplicare a unei Garanții pentru tineret în toate statele membre. Reducerea numărului de persoane NEET este un obiectiv politic explicit al Garanției pentru tineret. Această inițiativă urmărește să garanteze că toți tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani beneficiază de o ofertă de bună calitate în materie de ocupare , de educație continuă, de ucenicie sau de stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la încheierea formării. Introducerea Garanției pentru tineret în statele membre, prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, a contribuit la îmbunătățirea situației din teren, reducând numărul persoanelor NEET.
Mai recent, la 7 decembrie 2016, Comisia Europeană a lansat inițiativa Investiția în tinerii Europei, un efort reînnoit de sprijinire a tinerilor. Având în vedere impactul pozitiv al garanției pentru tineret până în prezent, Comisia dorește să stimuleze și să extindă finanțările disponibile pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor până în 2020, pentru a încuraja mobilizarea mai eficientă a tinerilor.
Problematica tinerilor români, aflați în situația NEET, din punctul de vedere al raportării acestora la sistemul de educație formală, respectiv la formele alternative, specifice educației nonformale, este una deosebit de sinuoasă, cu o paletă diversă de nuanțe și o cazuistică suficient de consistentă
Percepția socială generală asupra ansamblului populației tinere este, în momentul de față, una suficient de nefavorabilă, tinerii români fiind apreciați ca având un nivel destul de scăzut de educație, ca fiind dezinteresați în a-și găsi un loc de muncă, respectiv a-și susține o carieră prin seriozitate. Nu puțini sunt acei actori sociali, care se văd îndreptățiți să cuantifice într-un procent de numai 20% – 30% pe acei tineri care au o țintă în viață și care își urmează cu tenacitate idealurile.
Pentru a putea lărgi posibilitățile de formare și calificare ale tinerilor defavorizați, atât din mediul urban, dar mai ales din mediul rural se face apel la programele celei de-a doua șanse, care au ca scop fundamental dotarea acestor tineri cu competențe de bază în citit, scris și socotit. Atunci când acest tip de formare remedială este combinată cu un program de protecție socială, beneficiarii sunt cu siguranță ajutați să depășească constrângerile sărăciei, dar numai pe termen scurt. Pe termen lung, pot fi concepute programe care să ofere pe lângă formarea din clasă și o experiență profesională în meseriile de bază și/sau în meseriile specifice, iar pe deasupra și competențe necesare în viața codiană, respectiv ajutor în găsirea unui loc de muncă, sfaturi și informații destinate să le amelioreze amploiabilitatea.
Particularitățile mediului rural din punctul de vedere al participării tinerilor la educație sunt preponderent legate de dificultățile survenite în continuarea studiilor secundare, respectiv de abandonul școlar timpuriu, în special în cazul tinerilor proveniți din familii cu o stare materială precară, de cele mai multe ori aparținând etniei rome, pentru care sunt prevăzute atât cursurile oferite de Ministerul Educației și Cercetării Științifice, prin programul de educație remedială „A doua șansă”, cât și cursurile de calificare oferite de AJOFM.
Cei mai mulți dintre tinerii aflați în situația NEET din mediul rural, al căror parcurs educațional a fost întrerupt, fie datorită unor impedimente de ordin material, respectiv familial, fie datorită unor cutume culturale, în special în ceea ce privește comunitatea de etnie romă, consideră că participarea la educație este absolut necesară pentru un tânăr și se autovictimizează, puțini fiind aceia care reușesc să-și propună o nouă abordare educațională, un nou parcurs în favoarea unei inserții profesionale ulterioare.
Politicile şi programele implementate şi cele aflate în implementare nu reuşesc să atenueze problemele structurale care generează vulnerabilitate în rândul tinerilor. Luarea în considerare a particularităţilor grupurilor vulnerabile şi îmbunătăţirea capacităţii administrative a serviciilor de ocupare pentru înregistrarea tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, reprezintă condiţii importante pentru politicile ce îşi propun sprijinirea tinerilor.
Asigurarea egalității de șanse, prin întărirea accesului la educație, constituie un prim pas important care să ne garanteaze faptul că tinerii vor putea deține întregul evantai de calificări necesare pentru a-și ameliora perspectivele, chiar și în cazul acelora dintre tineri care au nevoie de o a doua șansă pentru a se instrui și de o formare suplimentară, care să le ofere o calificare în afara sistemului formal de învățământ.
Tinerii cu un nivel scăzut de educație sunt și cei mai vulnerabili, termenul de „NEET”, nici student, nici angajat, nici stagiar, folosindu-se pentru a desemna acele grupuri de tineri pe care guvernele au obligația să-i ajute, fie să-și reia studiile, fie să-și găsească un loc de muncă. Tinerii care intră în această categorie de NEET, fie că se află sau nu în căutarea activă a unui loc de muncă, prezintă riscul cel mai mare de a fi întotdeauna șomeri sau de a fi slab remunerați mai târziu, la care se adaugă riscul de a dezvolta o maladie de ordin somatic sau psihic, dacă situația lor de a se afla în șomaj se prelungește pentru o perioadă foarte lungă de timp, conform estimărilor făcute în 2011, fiind cu 29 milioane de activi mai puțin, în întreaga lume, comparativ cu perioada de dinaintea apariției crizei economice mondiale, primii afectați fiind tinerii, iar cei mai puțin calificați, fiind cei mai expuși.
Diversitatea categoriei NEET
Un studiu privind diversitatea NEET oferă o nouă clasificare în șapte subgrupuri pentru a înțelege mai bine componența acestui grup de tineri. Scopul este de a ajuta mai bine factorii de decizie în a înțelege cine sunt persoanele NEET și de a oferi sprijin în conceperea de măsuri de sprijin adecvate care să satisfacă o mare varietate de nevoi. Fiecare dintre aceste grupuri este alcătuit dintr-un amestec de tineri vulnerabili și non-vulnerabili care nu acumulează capital uman prin canale oficiale, nici voluntar, nici involuntar.
Numeroase tinere femei nu figurează pe lista persoanelor active, știut fiind faptul că acei tineri care nu sunt studenți, nici angajați și nu sunt nici în căutarea activă a unui loc de muncă, sunt adesea plasați în categoria inactivilor, chiar dacă această inactivitate este o consecință a ceea ce se întâmplă pe piața muncii și nu neapărat o lipsă a motivației personale. Iar tinerele femei reprezintă, de foarte multe ori, majoritatea acestor persoane clasate printre inactivi, dar viziunea pe care acestea o au asupra șanselor lor de reușită în viață depinde, de asemenea, de realitatea posibilităților oferite pe piața locurilor de muncă.
Tinerii NEET:
– locuiesc mai degraba in mediu rural, orase mici sau suburbii, decat in urban;
– sunt distribuiti uniform din punctul de vedere al nivelului de scolaritate;
– sunt mai degraba inactivi care nu isi cauta sau nu sunt disponibili pentru a munci, decat someri care au cautat activ un loc de munca in ultimele 4 saptamani;
– jumatate dintre tinerii NEET ar dori sa munceasca, indiferent daca ei cauta sau nu un loc de munca, lucru care infirma stereotipurile conform carora decizia de a munci sau nu tine de o alegere individuala;
– diferentele de gen sunt importante, numarul tinerelor NEET fiind mai mare, comparativ cu cel al barbatilor si sunt, mai degraba, inactive si, mai degraba, indisponibile pentru a munci, comparativ cu barbatii.
– se confrunta cu o mare neincredere in sistemele de invatamant, institutiile publice, angajatori etc, in principal din cauza lipsei de considerare din partea acestora
Printre motivele cele mai importante pentru care tinerii ajung sa fie vulnerabili se numara si rezultatele sistemului de invatamant romanesc precum:
- abandon scolar timpuriu ridicat;
- lipsa competentelor de baza la iesirea din sistem;
- inegalitati educationale, in defavoarea celor cu statut socio-economic al familiei scazut, fenomen ce duce la reproducerea intergenerationala a saraciei.
De asemenea, politicile sociale sunt ineficiente in reducerea saraciei, iar structura pietei muncii, disparitatile geografice si diviziunea rural-urban reprezinta deseori un impediment in integrarea tinerilor, mai ales in contextul in care Romania este tara cu o pondere mare a persoanelor care desi muncesc se afla sub pragul saraciei, situatie cauzata in principal de numarul mare de persoane ocupate in munci agricole de subzistenta realizate in propria gospodarie.
Tinerii, ca parte a populației active, constituie un grup social bine conturat din perspectiva dezvoltării sociale. În agendele politicilor publice problematica incluziunii sociale a tinerilor este de extrem interes.
Valorificarea oportunităților de pe piața muncii este primordială pentru integrarea socială a tinerilor. Având un loc de muncă, tinerii sunt stimulați să își dezvolte potențialul individual și totodată să contribuie la dezvoltarea social-economică a mediului din care provin.
Tinerii NEET la fel ca și tinerii din întreaga societate se confruntă cu dificultăți pe piața muncii datorită contextului socio-economic existent. Este vorba despre o ofertă de locuri de muncă nu întotdeauna corespunzătoare și repartizată uniform pe teritoriul țării dar și despre multe prejudecăți și obstacole (subiective) în receptarea corectă a acestei oferte de către cei interesați. Având în vedere slaba conectare a tinerilor NEET la mediul social, am putea să credem că o bună parte din oferta existentă pe piața muncii nu este cunoscută de acești tineri. Strategiile firmelor angajatoare care oferă salarii foarte mici pentru „new entry” îi descurajează pe tineri.
Lipsa experienței de muncă este o caracteristică generală a tinerilor dar și aceasta ar putea fi depășită prin măsuri adecvate.
Accesul tinerilor NEET pe piața muncii este îngreunat și de factori specifici cum ar fi proveniența din medii deficitare economic și cultural, educație precară cu proporție mare de tineri care abandonează/părăsesc de timpuriu școala, calificare profesională necorespunzătore, experiență profesională oscilantă de la muncă la negrula ocuparea unor slujbe inferioare formării profesionale. Incapacitatea de a comunica, dificultatea de a se auto-percepe cu obiectivitate, tare educațioanle din familie îi fac pe unii tineri să se regăsească în rândurile NEET.
„Strategiile” de inserție profesională practicate de tinerii NEET sunt adesea deficitare, mai ales că, în general în societatea noastră găsirea unui loc de muncă a ajuns să fie percepută ca o favoare, un miracol. Sprijinul autorităților și serviciilor specializate se face prea puțin simțit.
BENEFICIAR:
ASOCIAȚIA NOUL VAL
PARTENER:
ASOCIAȚIA ION CÂMPINEANU
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României