Antreprenoriatul şi rolul statului

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Viitor pentru tineri - Tineri pentru viitor

Antreprenoriatul şi rolul statului

Cei doi factori importanti care influenţează apariţia antreprenoriatului este statul ori guvernul, care constituie o variabilă exogenă în modelul nostru.


Easterbrook (1949) a descris trei tipuri posibile ale rolului statului: de protecţie, promoţional şi corectiv. Statul poate proteja antreprenorii, în cadrul ţării, de competiţia altor antreprenori, poate, direct ori indirect, promova comportarea antreprenorilor; poate corecta dificultăţile în condiţiile oportune cu care se confruntă antreprenorii. Totodată, în loc de a-i proteja, guvernul poate să-i atace. În loc de a promova antreprenoriatul, el poate institui bariere şi, în loc de a omite dificultăţile din sistemul economic, el poate să le sporească.


Ambele posibilităţi şi cea pozitivă, şi cea negativă, trebuie luate în consideraţie pentru fiecare din variabilele principale din modelul nostru. Influenţa asupra condiţiilor oportune

Există foarte multe căi prin intermediul cărora guvernul poate influenţa condiţiile oportune pentru antreprenoriat, de aceea vom insista asupra celor mai importante. Capitalul Statul poate majora oferta investiţiilor de capital prin mai multe pârghii, inclusiv subsidii directe pentru antreprenori.


Adică, taxarea sectorului neindustrial al economiei şi transferarea venitului pentru antreprenori în industrie, menţinerea situaţiei de „bani uşori – easy money” în politica monetară şi promovarea dezvoltării facilităţilor de mobilizare a capitalului. Şi, dimpotrivă, statul poate face condiţiile oportune mai puţin favorabile prin reducerea ofertei capitalului de investiţii printr-o politică de majorare a cheltuielilor publice pentru ramurile neindustriale, taxe mari pentru antreprenorii industriali, menţinerea ratei dobânzii înalte şi a restricţiilor în dezvoltarea facilităţilor de mobilizare a capitalului.


Munca

La fel stau lucrurile şi-n cazul forţei de muncă: statul poate majora ori reduce oferta şi productivitatea forţei de muncă. Majorarea ofertei forţei de muncă poate fi obţinută prin următoarele activităţi: încurajarea mobilităţii forţei de muncă din activităţile neindustriale în industriale şi imigrarea în cazuri când oferta forţei de muncă este limitată, prin asistenţa antreprenorilor în pregătirea muncitorilor ori încurajarea antreprenorilor în asigurarea programelor de training pentru a ridica nivelul calificării muncitorilor. Şi, dimpotrivă, guvernul poate folosi forţa de muncă disponibilă pentru scopuri proprii (serviciu militar, de exemplu), pentru a introduce restricţii în mobilitatea forţei de muncă, şi a impune antreprenorii să angajeze forţa de muncă excesivă cu majorarea costurilor ei şi reducerea productivităţii muncii.


Materia primă

Influenţa pozitivă a statului asupra condiţiilor oportune, aici, poate avea loc prin încurajarea descoperirii noilor zăcăminte ori descoperirea surselor substituibile.

Statul poate facilita importul resurselor care nu se găsesc în ţara dată. Şi, invers, statul poate să nu practice toate metodele susnumite, dar să menţină sistemul de tarife înalte pentru materia primă importată şi să majoreze costurile produselor antreprenorilor.


Piaţa

Şi, în final, statul poate juca rolul principal în reglarea şi determinarea compoziţiei pieţei (Swerdlow, 1963). Este foarte importantă politica tarifelor adoptate de stat. Ea poate majora piaţa pentru antreprenorii autohtoni prin promovarea importului produselor substituibile. Statul poate majora piaţa externă prin politica de expansiune a exportului. Volumul şi structura pieţei interne pot fi influenţate prin politica de taxare. Prin susţinerea dezvoltării infrastructurii distributive, care include transportul şi mecanismele de piaţă, ea poate fi lărgită. Însuşi statul poate să constituie un segment important al pieţei prin prezentarea ofertei asupra unor produse. Menţinerea sistemului de colonii străine, în multe cazuri, va lărgi piaţa pentru antreprenorii autohtoni, în special, dacă sunt impuse restricţii la procurarea produselor din aceste colonii. Statul poate încuraja creşterea comerţului internaţional prin politici care ţin de schimbul extern, dezvoltarea transportului etc. Totodată, în piaţa autohtonă şi străină, statul poate alege diferite politici care pot crea condiţii oportune negative. Acţiunile guvernelor, în fiecare din ţările pe care le-am studiat, au fost estimate din punct de vedere al favorabilităţii şi al influenţei lor asupra condiţiilor oportune. Ele se manifestă în măsura în care statul şi antreprenorii au fost competitivi pentru factorii de producţie ori pieţe. Cu cât mai mare a fost concurenţa, cu atât mai puţin favorabile au fost condiţiile oportune pentru antreprenoriat.

BENEFICIAR:
ASOCIAȚIA NOUL VAL

PARTENER:
ASOCIAȚIA ION CÂMPINEANU

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României