În România, economia socială există de mult timp chiar dacă această sintagmă a apărut relativ recent în discursul activiștilor și antreprenorilor sociali din România. Entitățile economiei sociale cooperative, societăți și cooperative agricole, case de ajutor reciproc, asociații & fundații au o dinamică destul de bună de mulți ani.

În România, principalii actori care cumulează aceste elemente definitorii ale economiei sociale se regăsesc în câteva forme de organizare și anume: cooperative, asociațiile și fundațiile și casele de ajutor reciproc și, după adoptarea Legii economiei sociale, societățile comerciale cu scop social atestate de Agenția de Ocupare a Forței de Muncă ca și întreprinderi sociale. Acestea respectă în funcționare principiile economiei sociale și anume (lege art. 4.):

• prioritate acordată individului și obiectivelor sociale față de creșterea profitului;
• solidaritate și responsabilitate colectivă;
• convergența dintre interesele membrilor asociați și interesul general și/sau interesele unei colectivități;
• control democratic al membrilor exercitat asupra activităților desfășurate;
• caracter voluntar și liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;
• personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune și independență față de autoritățile publice;
• alocarea celei mai mari părți a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivități sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor.

Societățile comerciale cu scop social atestate ca întreprinderi sociale trebuie de asemenea să îndeplinească următoarele criterii:

• să acționeze în scop social și/sau în interesul general al comunității;
• să aloce minimum 90% din profitul realizat scopului social și rezervei statutare;
• se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi sociale;
• aplică principiul echității sociale față de angajați, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferențe care să depășească raportul de 1 la 8.